1 2 3 4 5 6 7

III.2 Ghişeul virtual de plăţi - Creditare

səhifə7/7
tarix24.11.2017
ölçüsü328.43 Kb.

III.2 Ghişeul virtual de plăţi


În site-ul www.e-guvernare.ro, butonul „Plăţi bancare la distanţă” conduce spre portalul www.ghiseul.ro, funcţional din 2006. Proiectul Ghişeul Virtual de Plăţi îşi propune să faciliteze interacţiunea dintre cetăţean şi instituţiile administraţiei publice prin asigurarea unei modalităţi rapide de plată a datoriilor către stat (taxe, amenzi, impozite etc.), într-un mod cât mai transparent, mai eficient şi mai sigur cu putinţă, îmbunătăţind totodată situaţia existentă în ceea ce priveşte posibilitatea de plată electronică la distanţă prin intermediul cardurilor bancare. Totodată, se doreşte promovarea accesului general la serviciile şi informaţiile publice prin intermediul tehnologiei informaţiei (în general) şi a Internetului (în special). Nu în ultimul rând, se doreşte reducerea cheltuielilor publice utilizate în cadrul activităţilor de colectare a datoriilor către stat prin mijloacele clasice.

Portalul asigură o modalitate rapidă de plată a debitelor către stat (taxe, impozite, amenzi etc.) şi, totodată, transparenţă în furnizarea de informaţii şi servicii publice, eficienţa utilizării fondurilor publice, accesul egal, nediscriminatoriu la informaţii şi servicii publice, confidenţialitatea şi garantarea protejării datelor cu caracter personal, asigurarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice.

Portalul permite plata online cu card bancar în următoarele condiţii:


  • cardul bancar trebuie să fie valid, acceptat pentru plăţi pe Internet;

  • la rubrica "Servicii disponibile" pe site trebuie să existe serviciul pe care doreşte să-l utilizeze (deocamdată există doar posibilitate de Plată a amenzilor de circulaţie în municipiul Bucureşti).

Plata se face cu respectarea standardului 3D Secure Code, comunicarea cu utilizatorii a datelor sensibile se face în condiţii de securitate, iar după efectuarea plăţii sunt emise dovezi electronice de plata, valabile juridic în România.

Utilizatorul se poate înregistra şi autentifica în sistem în vederea accesării paginilor de introducere a plăţii şi de vizualizare a plăţilor efectuate. După completarea, de către plătitor, a tuturor datelor specifice plăţii ce urmează a fi efectuate şi confirmarea corectitudinii lor, se intră automat în portalul de plată efectivă (al procesatorului de plăţi on-line), unde se introduc informaţii legate de cardul bancar. După completarea acestora şi aprobarea efectuării plăţii, plătitorul va primi dovada electronică de plată pe adresa de e-mail furnizată la înregistrarea în sistem. Aşadar, în urma efectuării plăţii, utilizatorul va primi dovada de plată semnată electronic, această confirmare având rolul de a dovedi transferul de bani din contul plătitorului în cel al beneficiarului. Această dovadă este echivalentul unei chitanţe emise în urma efectuării unei plăţi şi se va transmite prin e-mail la adresa specificată de plătitor şi conţine informaţii relevante pentru beneficiarul plăţii.

Instituţiile publice care doresc să beneficieze de facilităţile oferite de portalul ghişeul de plăţi îşi pot alege procesatorul de plăţi on-line din lista procesatorilor selectaţi de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, potrivit Ordinului MCTI nr. 435 din 18 noiembrie 2005 privind procedura de selectare a procesatorilor de plăţi on-line cu carduri în vederea operaţionalizării sistemului "Ghişeu virtual de plăţi". Sistemul oferă beneficiarilor (instituţii publice) informaţiile legate de plăţi într-un format semistructurat (datorită eterogenităţii lor) şi uşor accesibil; pentru transformarea şi introducerea datelor furnizate de sistem în bazele de date ale beneficiarilor, este necesar ca aceştia să implementeze module proprii de interfaţare.

Sistemul http://www.ghiseul.ro/ nu reţine informaţii legate de carduri; aceste informaţii sunt interschimbate între procesatorul de plăţi şi serverele Payment Gateway gestionate de Visa şi MasterCard.

Dacă acest portal va permite plăţi online cu cardul bancar pentru toate debitele faţă de stat (nu doar pentru amenzi de circulaţie din Bucureşti, cum se întâmplă în prezent), modalitatea de plată va contribui la simplificarea procedurilor administrative, creşterea vitezei de circulaţie a documentelor de plată către stat, colectarea în timp util şi mult mai uşor a debitelor de la cetăţeni.

Bibliografie:


Lucrări de autor, studii şi articole în reviste de specialitate



  1. Bărboi D.C., O istorie a serviciilor de e-banking la „foc automat”, articol în suplimentul e-finance al revistei Piaţa Financiară, nr. 43, 2004;

  2. Cohen B.J., Les enjeux de la monnaie electronique, Problemes economiques, nr. 2766/19 iunie, 2002;

  3. Constantinescu R., Internetul şi transferul de date caută loc de mai bine, articol în suplimentul e-finance al revistei Piaţa Financiară, nr. 51, 2004;

  4. Constantinescu R., Celularul vibrează în ritmul pieţei, articol în suplimentul e-finance al revistei Piaţa Financiară, nr. 44, 2004;

  5. Diaconescu M., Bănci, sisteme de plăţi, riscuri, Editura Economică, Bucureşti, 1999;

  6. Dumitru I., De la hârtie la ACH, articol în suplimentul revistei Piaţa Financiară, nr. 12, 2003;

  7. Freedman Ch., Monetary Policy Implementation: Past, Present and Future. Will Electronic Money Lead to the Eventual Demise of Central Banking?, International Finance, nr. 3:2 (iulie), 2000;

  8. Friedman B.M., The Future of Monetary Policy: The Central Bank as an Army with Only a Signal Corps?, International Finance, nr. 2:3 (noiembrie), 1999;

  9. Goodhart Ch.A.E., Can Central Banking Survive the IT Revolution, International Finance, nr. 3:2 (iulie), 2000;

  10. Gresser J.I., Technologies pour la finance a l’horizon 2000, în Revue d’Economie financiere, nr. 32, 1995;

  11. Grondahl B., Virus: beaucoup de bruit pour rien?, Problemes economiques, nr. 2706, 2001;

  12. Helleiner E., Electronic Money: A Challenge to the Sovereign State?, Journal of Internaţional Affairs, nr. 51:2, 1998;

  13. Iacob A., Mutaţii, articol în Instrumente de plată fără numerar, supliment al revistei Piaţa Financiară, nr. 12, 2003;

  14. Kobrin S., Electronic Cash and the End of National Markets, Foreign Policy, nr. 107, 1997;

  15. Nemes S., Cashless banking în Europa Centrală şi de Est, articol în suplimentul Carduri şi plăţi electronice al revistei Piaţa Financiară, nr. decembrie, 2004;

  16. Obreja R., Şi în România, viitorul este în favoarea plăţilor electronice, articol în suplimentul Carduri şi plăţi electronice al revistei Piaţa Financiară, nr. iulie-august, 2004;

  17. Popescu A., Piaţa cardurilor în trimestrul III 2006. Inflexiuni pe un trend ascendent, Carduri şi plăţi electronice, Suplimentul revistei Piaţa Financiară, noi. 2006, p. 4;

  18. Popescu A., Piaţa cardurilor în trimestrul III 2006. Un tangou de rit brazilian, Carduri şi plăţi electronice, Suplimentul revistei Piaţa Financiară, noi. 2006, p. 10;

  19. Popescu A., Smart Card. Slow motion pentru cardul inteligent, Carduri şi plăţi electronice, Suplimentul revistei Piaţa Financiară, noi. 2006, p. 38;

  20. Roşu-Hamzescu I., Popa S., Cărţile de plată în România, Editura Mondo-Economic, Craiova, 1997;

  21. Sandu L., Băncile îşi întind aripile ITC, articol în suplimentul e-finance al revistei Piaţa Financiară, nr. 51, 2004;

  22. Socol A., Tehnica bancară, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2006;

  23. Şeulean V., Sisteme de plăţi comparate, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001;

  24. Tămăşan A., Navigând spre bancă, Carduri şi plăţi electronice, supliment al Revistei Piaţa Financiară, noi. 2006, p. 30;

  25. Woodford M., Monetary Policy in a World Without Money, International Finance, nr. 3:2, (iulie), 2000;

  26. xxx, Internet în viteza a doua, articol în Revista Piaţa Financiară, nr. 7-8, 2004, p. 9;

  27. xxx, E-banking. Plăţi pe www.ro, articol în suplimentul Carduri şi plăţi electronice al Revistei Piaţa Financiară, decembrie, 2004, p. 33;

  28. xxx, Vocea mobil, un succes story, articol în revista Piaţa Financiară, nr. 12-1, 2004-2005;

  29. Banca Naţională a României, Raport anual 2005;

  30. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Studiul privind „Dezvoltarea comerţului electronic în România”30;

  31. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, „Raportul privind sectorul de comunicaţii electronice din România pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2006”31;

  32. Site-ul http://www.ceris.ro/e-banking/;

  33. Site http://www.no-cash.ro/analize/analize.html, itemul decembrie 2006.

Acte normative



  1. Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 121/1998;

  2. Legea nr. 485/2003 de modificare şi completare a Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 876/2003;

  3. Legea nr. 443/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1035/2004;

  4. Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 429/2001;

  5. Hotărârea Guvernului nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 847/2001;

  6. Ordonanţa Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale, cu modificări şi completări ulterioare;

  7. Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 483/2002;

  8. Legea nr. 291/2002 privind aprobarea OG nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale;

  9. Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582/2004;

  10. Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 503/2002;

  11. Ordinul Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei nr. 218/2004, care reglementează procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, de tipul aplicaţiilor Internet-banking, home-banking sau mobile banking, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 579/2004;

  12. Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 927/2006.


1 Publicat în Monitorul Oficial nr. 927/2006.

2 Gresser J.I., Technologies pour la finance a l’horizon 2000, în Revue d’Economie financiere, nr. 32, 1995, p. 45.

3 Obreja R., Şi în România, viitorul este în favoarea plăţilor electronice, articol în suplimentul Carduri şi plăţi electronice al revistei Piaţa Financiară, nr. iulie-august, 2004, p. 18.

4 Studiul este disponibil pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, la adresa http://www.mcti.ro/index.php?id=1&art=279&L=0.

5 Tămăşan A., Navigând spre bancă, Carduri şi plăţi electronice, supliment al Revistei Piaţa Financiară, noi. 2006, p. 30.

6 Idem.

7 Disponibile la adresa http://www.ceris.ro/e-banking/, butonul Avize.

8 Disponibil la adresa http://www.anrc.ro/Portals/57ad7180-c5e7-49f5-b282-c6475cdb7ee7/ Raport%20final%20date%20statistice%20sem%20%20I%202006.pdf.

9 Accesul la servicii bancare prin telefon (telephone banking) se realizează astfel: de la un telefon cu tastatură se formează numărul serviciului bancar telefonic, după terminarea mesajelor emise de robotul telefonic (placa voice-teller plus software-ul aferent) se tastează codul numeric personal (PIN), apoi se tastează codul operaţiei ce se doreşte a se efectua asupra contului curent. In prezent, acest tip de serviciu este întâlnit la unele bănci din ţară, dar este orientat în principal spre informarea clientului privind starea conturilor sale. Clientul poate obţine informaţiile sub formă de voce sau fax.

10 Şeulean V., Sisteme de plăţi comparate, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001, p. 296

11 Constantinescu R., Celularul vibrează în ritmul pieţei, articol în suplimentul e-finance al revistei Piaţa Financiară, nr. 44, 2004, p. 69.

12 Disponibil la adresa http://www.anrc.ro/Portals/57ad7180-c5e7-49f5-b282-c6475cdb7ee7/ Raport%20final%20date%20statistice%20sem%20%20I%202006.pdf.
13 Este o asociaţie internaţională de auditori de sisteme informatice.

14 Astfel de teste se desfăşoară în medii controlate şi presupun transpunerea auditorilor în poziţia unei persoane neautorizate care doreşte să intre în sistem şi care utilizează un set de procedee pentru a depista breşele de securitate ale sistemelor. De altfel, orice sistem are şi anumite deficienţe cunoscute, numite bug-uri, pentru care există patch-uri (comenzi corectoare) ori metode de protecţie.

15 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 429/2001.

16 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 847/2001.
17 Popescu A., Piaţa cardurilor în trimestrul III 2006. Inflexiuni pe un trend ascendent, Carduri şi plăţi electronice, Suplimentul revistei Piaţa Financiară, noi. 2006. p. 4.

18 Popescu A., Piaţa cardurilor în trimestrul III 2006. Un tangou de rit brazilian, Carduri şi plăţi electronice, Suplimentul revistei Piaţa Financiară, noi. 2006. p. 10.
19 Popescu A., Smart Card. Slow motion pentru cardul inteligent, Carduri şi plăţi electronice, Suplimentul revistei Piaţa Financiară, noi. 2006. p. 38.

20 Potrivit art. 25 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţii cu aceste instrumente, publicat în Monitorul Oficial nr. 927/2006.

21 Cheile casetelor ATM-urilor sunt gestionate de conducerea operativă a unităţii bancare care administrează ATM-urile. Conducerea gestionează şi cheile de la seiful ATM-ului, care sunt predate persoanelor răspunzătoare cu transportul casetelor şi alimentarea ATM-ului cu numerar.

22 O societate procesatoare de carduri acţionează ca şi centru de autorizare a operaţiunilor derulate de comercianţi prin POS-uri, autorizare a eliberărilor de numerar de la ATM-uri şi ca nod electronic de acces la instituţiile internaţionale sub sigla cărora se emit carduri. Raţiunea creării societăţilor procesatoare de carduri ţine de aprecierea băncilor că este mai eficient economic să utilizeze în comun nodurile de comunicaţii ale unei societăţi specializate, decât să realizeze investiţii separate în noduri electronice individuale de acces către sistemele internaţionale ale proprietarilor de carduri.

23 Al doilea exemplar al chitanţei constituie document primar de vânzare pentru comerciant. Comerciantul are obligaţia, conform Contractului de procesare operaţiuni prin carduri, să păstreze minimum un număr de luni, de exemplu 18 luni, chitanţa de vânzare, aceasta putând fi solicitată de bancă pentru rezolvarea de contestaţii la plată.

24 Plăţile cu cardul pe Internet s-au dublat în 2006, Sursa Cotidianul, 07.01.2007.

25 Studiul este disponibil pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, la adresa http://www.mcti.ro/index.php?id=1&art=279&L=0

26 Odagiu D., BCR Visa Virtuon şi Card Taifun Virtual de la Bancpost pot fi utilizate pe orice site pe Internet din ţară sau din străinătate, Sursa Cotidianul, 18.01.2007.

27 Studiul este disponibil pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, la adresa http://www.mcti.ro/index.php?id=1&art=279&L=0.

28 Perioada de raportare este intervalul cuprins între datele de 1 şi 17 ale lunii în care se raportează informaţia de risc bancar aferentă lunii anterioare.

29 Banca Naţională a României, Raport anual 2005, p. 61.

30 Studiul este disponibil pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, la adresa http://www.mcti.ro/index.php?id=1&art=279&L=0

31 Disponibil la adresa http://www.anrc.ro/Portals/57ad7180-c5e7-49f5-b282-c6475cdb7ee7/ Raport%20final%20date%20statistice%20sem%20%20I%202006.pdf.


Dostları ilə paylaş:

©2018 Учебные документы
Рады что Вы стали частью нашего образовательного сообщества.
?


iii-a-2-n-i--saturated-2.html

iii-a-7--evre-koruma--.html

iii-analiza-finansijskih.html

iii-atividades-2.html

iii-b-2-n-d--temporarily.html